Sfânta Sofia; preț de intrare, ore de deschidere, cum să ajungi, ce să vezi
Sfânta Sofia (care înseamnă “Sfânta Înțelepciune” în greacă), cunoscută sub numele de Ayasofya în turcă, este una dintre cele mai semnificative opere arhitecturale din istorie și una dintre cele mai vizitate atracții turistice din lume. Sfânta Sofia este prima catedrală din lume și se află în Istanbul, Turcia. Este, de asemenea, prima biserică ce prezintă o mare cupolă pe un plan non-circular. Construită în 537 d.Hr., Sfânta Sofia a fost un simbol al Imperiului Roman, al Bizanțului, al Imperiului Otoman și al Republicii Moderne a Turciei timp de 1.500 de ani. A servit ca biserică ortodoxă și patriarhat ecumenic al Constantinopolului până în 1453, și ulterior ca Moschee Imperială a Imperiului Otoman timp de cinci secole.
Bilete; preț, cozi și durate de așteptare
Poți cumpăra biletele de la casele de bilete situate pe partea Sfintei Sofia care dă spre mare. Intrarea principală este rezervată exclusiv vizitatorilor musulmani care doresc să se roage în interior. Prețul biletului pentru adulți este de 25 €. De obicei, există cozi lungi la casele de bilete de la Sfânta Sofia, în special în weekend-uri și când navele de croazieră sunt în oraș, cu timpi de așteptare care pot ajunge până la 1 sau 2 ore.
- Bilet de intrare rapidă la Palatul Topkapi + ghid audio
- Tur ghidat al Palatului Topkapi + Hagia Sophia + Cisterna Basilica
SOLICITĂ UN GHID LICENȚIAT ∇
Please include your name, mobile, e-mail, dates and number of person in the message
Preț / tarif de intrare la Sfânta Sofia
Începând din septembrie 2024, tariful de intrare la Sfânta Sofia este de 25 €. Biletul poate fi plătit și în lire turcești și cu card de credit. Cu acest bilet, poți vizita secțiunea galeriei din Sfânta Sofia (etajul superior), care oferă o vedere asupra întregii structuri de sus. Parterul este rezervat rugăciunilor, iar musulmanii care intră pentru rugăciune pot accesa această zonă gratuit. Pentru cetățenii Republicii Turcia, taxa pentru a vizita galeria superioară este de 800 TRY.
Zile și ore de deschidere
Care sunt orele de deschidere ale Moscheii Sfânta Sofia? În 2024, secțiunea muzeului (etajul superior) din Moscheea Sfânta Sofia este deschisă turiștilor locali și internaționali în fiecare zi a săptămânii, de la 09:00 la 19:30. Cu toate acestea, secțiunea de rugăciune este deschisă 24 de ore pe zi.
Bilete skip-the-line pentru Sfânta Sofia
Dacă dorești să intri la Sfânta Sofia fără să aștepți ore întregi la coadă la casa de bilete, poți achiziționa în siguranță biletul skip-the-line aici, plătind o mică taxă suplimentară. Pur și simplu arată codul QR trimis pe telefonul tău la intrare.
Unde se află Sfânta Sofia și cum să ajungi acolo?
Adresă: Sfânta Sofia (Ayasofya-i Kebir Cami-i Şerifi), Piața Sultanahmet (Sultanahmet Meydanı), 34122 Fatih/Istanbul, Turcia. Telefon: +90.0212 522 17 50.
Cum să ajungi: Sfânta Sofia se află pe peninsula istorică din Istanbul, în districtul Sultanahmet. Poți ajunge la Sfânta Sofia cu linia de tramvai T1 (stațiile Gülhane sau Sultanahmet) sau cu linia de metrou Marmaray (Stația Sirkeci). Este la 10 minute de mers pe jos de Gülhane, la 2 minute de mers pe jos de Sultanahmet și la 15 minute de mers pe jos de stația Sirkeci.
Scurtă istorie a Sfintei Sofia
Sfânta Sofia, construită de trei ori pe același loc, este cea mai mare biserică construită la Constantinopol (acum Istanbul) de către Imperiul Roman de Răsărit. Ultima versiune, cunoscută pentru măreția sa, este cea care există astăzi.
Prima Biserică (360 d.Hr.): Prima Sfântă Sofia, cunoscută sub numele de Megale Ekklesia, a fost construită în 360 d.Hr. sub domnia Împăratului Constantin. Această structură inițială, cu acoperișul său din lemn și planul său bazilical, a fost distrusă în timpul unei revolte civile în 404 d.Hr., provocată de conflictele dintre Împărăteasa Eudoxia și Patriarhul Ioan Hrisostom. Deși nu mai există rămășițe ale acestei prime biserici, se crede că cărămizile marcate ca ‘Megale Ekklesia‘ păstrate în depozitul muzeului provin din această structură originală. Un mozaic care îl reprezintă pe Patriarhul Ioan Hrisostom poate fi văzut pe peretele timpanului nordic al actualei Sfintei Sofia.
A Doua Biserică (415 d.Hr.): A doua biserică, comandată de Împăratul Teodosiu II, a fost reconstruită în 415 d.Hr. Această clădire, cunoscută pentru planul său bazilical cu cinci nave, acoperișul său din lemn și o intrare grandioasă, a fost distrusă în timpul revoltei de Nika, o mare rebeliune împotriva Împăratului Iustinian, la 13 ianuarie 532. Unele rămășițe ale acestei structuri au supraviețuit, inclusiv trepte de marmură, baze de coloane și reliefuri cu figuri de miei care simbolizează apostolii, precum și frize de la poarta monumentală a clădirii (propylon).
Actuala Sfânta Sofia (537 d.Hr.): Actuala Sfântă Sofia, o minune arhitecturală semnificativă, a fost comandată de Împăratul Iustinian I. Construcția a fost supravegheată de doi arhitecți importanți ai vremii, Isidor din Milet și Anthemius din Tralles. Conform istoricului Procopius, construcția a început la 23 februarie 532 și, în mod surprinzător, clădirea a fost finalizată în doar cinci ani, fiind inaugurată la 27 decembrie 537.
Relatările istorice arată că, după inaugurarea Sfintei Sofia, Împăratul Iustinian a intrat în grandioasa structură și se spune că ar fi exclamat: “Mulțumesc lui Dumnezeu pentru că mi-a dat ocazia să creez un loc de cult atât de magnific.”. Se mai spune că ar fi declarat: “Solomon, te-am întrecut,”, făcând referire la faimosul Templu al lui Solomon din Ierusalim. Aceste declarații reflectă atât mândria pentru realizarea unei asemenea opere arhitecturale, cât și semnificația religioasă a clădirii.
Mai multe informații
Sfânta Sofia este recunoscută ca fiind una dintre cele mai vechi catedrale și a rămas cea mai mare din lume timp de aproape un mileniu după construirea sa. Servind ca loc sacru timp de secole, importanța sa a persistat chiar și după ce Mehmet Cuceritorul a cucerit Constantinopolul. A funcționat ca biserică timp de 916 ani și ca moschee timp de 482 de ani, excluzând perioada dintre 1204 și 1261 când cruciații au transformat-o într-o catedrală catolică în timpul Imperiului Latin. Mehmet Cuceritorul, cunoscut pentru respectul său față de diverse religii și culturi, a asigurat păstrarea Sfintei Sofia și a altor structuri bizantine. În timp ce a introdus un minaret și trăsături islamice, a păstrat și mozaicurile bizantine inestimabile și a consolidat structura pentru a rezista mai bine cutremurelor.
În secolele XVI și XVII, au fost adăugate un mihrab, un amvon și două pavilioane pentru muezin și sultan (maksure). Sfânta Sofia a fost transformată într-un complex în perioada otomană, cu construcția a patru minarete, o școală secundară (madrasa), o școală secundară inferioară, fântâni, cadrane solare și o cameră a fiduciarilor construită în diferite perioade în afara clădirii.
Sfânta Sofia a fost transformată în muzeu în 1935 prin ordinul lui Mustafa Kemal Atatürk (fondatorul Turciei moderne) și decizia Consiliului de Miniștri.
Decorațiuni interioare
Împăratul Iustinian I și-a dorit ca Sfânta Sofia să devină un simbol al măreției și splendorii fără egal. Pentru a realiza acest obiectiv, a ordonat ca cele mai bune elemente arhitecturale din întregul său imperiu să fie adunate pentru construcția acesteia. Coloanele și marmura folosite în Sfânta Sofia au fost obținute din ruinele unor orașe antice din Anatolia și Siria, incluzând locații notabile precum Aspendos, Efes, Baalbek și Tars. Marmura albă a clădirii a fost obținută din Insula Marmara (Prokonnesos), porfirul verde din Insula Eubea, marmura roz din Afyon și marmura galbenă din Africa de Nord.
Bucățile de marmură, caracterizate prin venele lor colorate, au fost tăiate simetric pentru acoperirea pereților, îmbogățind bogăția decorativă a interiorului. În plus, coloanele verzi ale Templului lui Artemis din Efes și opt coloane de porfir obținute din Egipt au fost integrate în navele laterale și sub semi-cupole, respectiv. Sfânta Sofia adăpostește un total de 104 coloane, distribuite între 40 în galeria inferioară și 64 în galeria superioară, fiecare contribuind la măreția și strălucirea arhitecturală a clădirii.
Ce să vezi în interiorul Sfintei Sofia
Cupola
Cea mai semnificativă inovație în arhitectura Sfintei Sofia a fost dimensiunea sa. Clădirea era mai mare decât era obișnuit pentru o biserică, cu o cupolă care domină structura, remarcabilă pentru dimensiunea și înălțimea sa față de sol.
Construcția Sfintei Sofia a folosit predominant marmură, piatră și cărămidă. Pentru a îmbunătăți rezistența clădirii la cutremure, au fost folosite cărămizi special realizate, ușoare și robuste, făcute din pământul din Rodos în construcția cupolei, cu scopul de a preveni prăbușirea acesteia în timpul evenimentelor seismice.
Mozaicuri și fresce
Sfânta Sofia este renumită pentru mozaicurile sale excepționale, create în diferite perioade, care contribuie semnificativ la valoarea sa estetică și istorică. Dintre aceste mozaicuri, cele mai importante și vechi exemple se găsesc în zona nartexului. Aceste prime mozaicuri sunt deosebit de notabile pentru modelele lor aniconice (non-figurative), o caracteristică distinctivă a perioadei bizantine timpurii. Detaliile și măiestria acestor mozaicuri reflectă istoria culturală și religioasă bogată a edificiului.
În timpul perioadei iconoclaste din era bizantină, care a implicat distrugerea icoanelor și a imaginilor religioase, se crede pe scară largă că toate mozaicurile figurative din Sfânta Sofia au fost îndepărtate. Mozaicul situat pe tavanul absidei, care reprezintă primul mozaic figurativ creat în Sfânta Sofia după sfârșitul acestei perioade iconoclaste în 843 d.Hr., marchează o schimbare semnificativă în arta și politica religioasă bizantină.
În întreaga Sfântă Sofia, pot fi observate diverse mozaicuri figurative proiectate în diferite perioade. Aceste mozaicuri sunt deosebit de proeminente în galeria superioară, pe peretele timpanului, în nartex, la intrarea în vestibul și în camerele preoților. Diversitatea stilurilor și temelor acestor mozaicuri în diferite părți ale clădirii reflectă evoluția istorică și artistică bogată a Sfintei Sofia de-a lungul secolelor.
Mai multe de văzut în Muzeul Sfânta Sofia
- Ruinele celei de-a doua biserici
- Cupola unică și decorațiunile sale
- Poarta Imperială, Orea Porta (Poarta Frumoasă) și mozaicurile
- Îngerii Serafimi
- Pavilionul Sultanului (Maksure)
- Amvonul / Pavilionul Muezinului
- Opt panouri caligrafice islamice
- Coloana de sudoare / Coloana dorințelor
- Galeriile superioare și mozaicurile (închise pentru o perioadă)
- Capiteluri de coloane bizantine în stil coș
- Compoziția “Deisis” care îl arată pe Ioan Botezătorul și pe Fecioara Maria rugându-se lui Isus
- Piatra funerară a lui Enrico Dandolo, Ducele de Veneția, responsabil pentru atacurile devastatoare și înfricoșătoare asupra Constantinopolului
- Porțile Raiului și Iadului
- Mozaicuri cu Isus Pantocrator
- Mozaicuri care îi reprezintă pe Sfinții Ignatie, Linus și Ignatie Teoforul
- Mozaic care îl arată pe Isus consacrându-l pe Împăratul Constantin al IX-lea Monomahul și pe soția sa Zoe
- Două cuburi mari din marmură de apă la Bergama
- Inscripția vikingă (închisă pentru o perioadă)
- Biblioteca construită de Sultanul Mahmud I în 1739
- Baptisteriul
- Mormintele Sultanilor
- Palatul Topkapi orele de deschidere și taxa de intrare
- Cele mai bune muzee din Istanbul